De la pat la public
Am decis, in urma cu 2 ani de zile, ca trainingul va fi viata mea de atunci inainte si deocamdata ma tin de aceasta promisiune facuta mie insumi. De ce imi place atat de mult sa vorbesc in public? Pentru ca niciodata nu este la fel, niciodata nu exista o rutina in aceasta profesie. Asta mi se pare bestial, dar ma indepartez de subiect. De la pat la public. Ce poate insemna asta?
Am plecat de la ideea ca frica numarul 1 a oamenilor obisnuiti este vorbitul in public, nu moartea, nu accidentele, nu mama soacra, Vorbitul in Public. De ce? De ce le este oamenilor frica ca s-ar putea intampla in momentul cand vorbesc in fata oamenilor? Nu conteaza ca sunt 100, 2, 978 sau 25000. Vreau sa lasam numerele deoparte. Teama de esec? Teama de a fi umiliti in public? Teama de a ne fi respinse opiniile?Teama de a fi judecati?Teama de a o sa in bara? Nu stiu exact de ce le este oamenilor frica sa vorbeasca in public, in schimb stiu de ce o dau in bara,deci daca va intereseaza, sa continuam.
Oamenii mari ai lumii, care lucreaza in dezvoltarea personala au ajuns la concluzia aproape unanima ca principalul mod in care te poti dezvolta intr-adevar este sa iesi din zona ta de comfort, sa iti depasesti, in continuu, limitele. Fiecare dintre noi ne stim limitele, sau daca nu le stim, probabil asta este prima problema pe care o intampinam cand ne gandim ca ar trebui sa vorbim in public. Sa mergem pe premisa ca toti ne cunoastem limitele, lucru fals, dar de dragul argumentului, sa zicem… Deci imi stiu zona de comfort…Ma simt confortabil cand stau si dorm in patul meu de acasa, ma simt bine cand ma uit la televizor, cand stau la calculator, cand vorbesc cu prietenii mei. In acelasi timp ca sa ma dezvolt, e bine sa ies din aceasta zona, deci ce as putea face? Fac lucruri pe care de obicei nu le fac. Interactionez cu un strain. e o experienta noua pentru mine, deci ma dezvolta si pot sa merg mai departe si sa ma duc in alta tara, sa vad o alta cultura. Pentru mine face sens…
Ceea ce vreau eu sa zic este ca, pentru a face un pas atat de mare de la a nu vorbi in public, la a vorbi in public, lucrurile trebuie luate treptat. Nu trec direct din pat(zona mea de confort) la vorbit in public. Daca voi face lucrul asta sigur o voi da in bara, fara doar si poate. Deci mergand pe ideea de 10, iata zece pasi intermediari pe care ii putem face, astfel incat tranzitia de la”pat la public” sa fie cat mai usoara:
- Sa ne trezim! Vorbitul in public este un lucru foarte greu, iar pentru cine crede ca e usor, este mult prea egoist sa se gandeasca si la oamenii din fata lor.
-Sa ne dam jos din pat! Vorbitul in public tine in primul rand de atitudine, deci in primul rand e bine sa avem siguranta unei atitudini potrivite cand vine vorba de vorbitul in public.
- Ca sa ne fie mai usoara tranzitia, este sa ne obisnuim sa avem “ochii pe noi”, deci sa incercam sa iesim “in fata”, fie in grupul de prieteni, fie in grupurile sociale in care interactionam.
- Vorbitul in public tine de oameni, de aceea un lucru foarte important este sa interactionam cu oameni cat mai multi si mai diferiti in viata de zi cu zi.
- Incepe vorbitul in public cu pasi marunti. Vorbim mai intai prietenilor apropiati, dupa aceea la sedinte si incet incet ajungem la oameni total necunoscuti.
- Pentru ca vorbitul in public este o foarte mare provocare, pana sa facem asta, este bine sa ne provocam zi de zi in cat mai multe moduri, pentru a fi “obisnuiti” cu aceasta “provocare a limitelor”.
- Ca sa fim cat mai eficienti in a vorbi in public, e bine sa ii vedem si pe altii cum fac lucrul asta, fie ca il fac bine fie ca il fac rau, nu conteaza, sa invatam lucrurile pe care ei le fac bine si sa invatam din greselile lor.
- Pregatirea este foarte importanta. Daca in momentul in care vom iesi in fata oamenilor, nu vom fi pregatiti, sigur o vom da in bara,deci sa ne pregatim in toate modurile posibile.
- Pentru a nu o da in bara in momentul in care suntem in fata oamenilor, lucrurile trebuie prezentate cat mai simplu, fara complicatii, usor de inteles si mai important, usor de prezentat.
- Toate aceste sfaturi, urmarite nu ne vor face niste vorbitori in public excelenti, e nevoie de multa munca si multe greseli pentru a invata si a reusi cu adevarat sa vorbim in public, dar este un punct de pornire.
Si nu uitam ca orice astfel de aparitie si discurs in public poate spori capitalul de imagine al nostru si al organizatiei, daca este bine pregatit si daca ajungem sa stapanim cateva mici trucuri care ne pot asigura succesul si ne pot ajuta sa depasim teama de a vorbi in fata unei audiente.
5 Comments
Jump to comment form | comment rss [?] | trackback uri [?]